Avand in vedere noile reglementari in materia fiscala la data de 01.03.2011 a intrat in vigoare Hotararea 150/2011 care defineste in mod clar bunurile caselor de amanet .

Bijuteriile aduse in amanet se incadreaza in categoria bunurilor second-hand asa cum sunt definite prin art. 152 indice 2 alin. (1) lit. d) din Codul Fiscal si detaliate prin normele de aplicare ale acestui articol, la punctul 64 alineatul (1). Prin norme se precizeaza in mod expres faptul ca :

‘bunurile second-hand includ orice obiecte vechi care mai pot fi utilizate «ca atare» sau în urma unor reparaţii, dar nu cuprind bunurile prevăzute la alin. (2). ‘

Exceptiile din categoria bunurilor second - hand sunt urmatoarele:
a) aurul, argintul şi platina prezentate sub formă de bare, plachete, lingouri, pulbere, foiţe, folie, tuburi, sârmă sau în orice alt mod, ce pot fi folosite ca materie primă pentru producerea altor bunuri, fie pure, fie în aliaj cu alte metale;
b) aurul de investiţii conform definiţiei prevăzute la art. 1523 alin. (1) din Codul fiscal;
c) monedele din argint sau platină care nu constituie obiecte de colecţie în sensul art. 1522 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
d) reziduuri de obiecte vechi formate din metale preţioase recuperate în scopul topirii şi refolosirii ca materii prime;
e) pietrele preţioase şi semipreţioase şi perlele, indiferent dacă sunt sau nu tăiate, sparte în lungul fibrei, gradate sau şlefuite însă nu pe fir, montate sau fixate, ce pot fi utilizate pentru producerea de bijuterii clasice şi fantezie, obiecte de aurarie şi argintărie şi similare;
f) bunurile vechi reparate sau restaurate astfel încât nu se pot deosebi de bunuri noi similare;
g) bunurile vechi care au suferit înainte de revânzare o astfel de transformare încât la revânzare nu mai este posibilă nicio identificare cu bunul în starea iniţială de la data achiziţiei;
h) bunurile care se consumă la prima utilizare;
i) bunurile ce nu mai pot fi refolosite în niciun fel;
j) obiectele vechi care sunt executate din metale preţioase sau şi cu pietre preţioase sau semipreţioase, cum ar fi bijuteriile (clasice şi fantezie, obiectele de aurarie şi argintărie şi toate celelalte obiecte vechi, inclusiv uneltele, integral sau parţial formate din aur argint, platină, pietre preţioase şi/sau perle, indiferent de gradul de puritate a metalelor şi pietrelor preţioase).

Deci, in situatia in care casa de amanet este inregistrata in scopuri de TVA, pentru vanzarea bijuteriilor din aur dobandite de la o persoana fizica se poate aplica regimul special sub rezerva respectarii prevederilor cuprinse la alineatul (13) si (14) ale art. 152 indice 2 din Codul Fiscal. In acest context, in calitate de persoana impozabila revanzatoare care aplica regimul special, firma dvs. trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii:

• sa stabileasca taxa colectata in cadrul regimului special pentru fiecare perioada fiscala in care trebueie sa depuna decontul de TVA;
• sa tina evidenta operatiunilor pentru care se aplica regimul special, separat de evidenta operatiunilor pentru care se aplica regimul normal de taxa;

Totusi, trebuie sa aveti in vedere faptul ca aplicarea acestui regim nu este obligatorie, aspect care rezulta din prevederile cuprinse la alin. (7) din cadrul art.152 indice 2 conform caruia:

,,Persoana impozabila revanzatoare poate aplica regimul normal de taxare pentru orice livrare eligibila pentru aplicarea regimului special, ....”.

Daca se aplica regimul special, la emiterea facturii, persoana impozabila revanzatoare nu are dreptul sa inscrie, in mod distinct, suma TVA colectata.

In cadrul regimului special trebuie determinata marja profitului ca diferenta intre pretul de vanzare aplicat de persoana impozabila revanzatoare si pretul de cumparare. In cazul dvs., pretul de cumparare este reprezentat de suma care ar fi trebuit achitata de catre persoana fizica pentru imprumutul efectuat.

Aplicarea regimului special pentru vanzarea bunurilor second-hand este reglementata la punctul 64 alin. (4), (5) si (6) din normele de aplicare ale alin. (13) si (14) din cadrul art. 152 indice 2) din Codul fiscal.

Pentru organizarea evidentei bunurilor vandute in regim special, firma dvs. are urmatoarele obligatii fiscale:
1. sa organizeze un jurnal special de cumparari in care sa inscrie toate bunurile supuse regimului special;
2. sa organizeze un jurnal special de vanzari in care sa inscrie toate bunurile livrate in regim special;
3. sa organizeze un registru comparativ care sa permita stabilirea, la finele fiecarei perioade fiscale, alta decat ultima perioada fiscala a anului calendaristic, totalul bazei de impozitare pentru livrarile efectuate in respectiva perioada fiscala si, dupa caz, taxa colectata;
4. sa organizeze evidenta separata pentru stocurile de bunuri supuse regimului special;
5. sa emita o factura prin autofacturare catre fiecare furnizor de la care achizitioneaza bunuri supuse regimului special si care nu este obligat sa emita o factura. Autofactura emisa trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii:
- numarul de ordine si data emiterii facturii;
- data achizitiei si numarul cu care a fost inregistrata in jurnalul special de cumparari sau data primirii bunurilor;
- numele si adresa partilor;
- codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile revanzatoare;
- descrierea si cantitatea de bunuri cumparate sau primite;
- pretul de cumparare.

Deci, avand in vedere faptul ca pentru vanzarea bijuteriilor in cazul unei case de amanet se poate aplica fie regimul normal de taxare, fie regimul special, numai dvs. aveti posibilitatea sa luati o decizie cu privire la regimul fiscal al TVA.
Insa Hotararea 150/2011 defineste in mod clar ca ptr bunurile aduse in amanet incepand cu data de 01.03.2011 la valorificarea amanetului se aplica TVA.
Obiectele nu intra in proprietatea operatorului de amanet prin achizitie sau import asa cu prevede Codul Fiscal, ci intra prin creditare.

...
textul integral in atasament