AFACERI "BRILIANTE" ÎN PIAŢA NEAGRĂ ŞI GRI A AURULUI:

Anarhie în piaţa bijuteriilor
*75% din piaţa bijuteriilor este neimpozitată
*Statul a colectat doar 500.000 de euro din accize, dar pierde peste 100 de milioane de euro din pricina evaziunii fiscale

Trei sferturi din piaţa internă a bijuteriilor din aur din ţară este neimpozitată, statul pierde, anual, peste 100 de milioane de euro ca urmare a evaziunii fiscale ce a luat amploare în ultimul vreme, în timp ce la bugetul de stat au ajuns, din accize, doar circa 500.000 de euro. Cam aşa se prezintă piaţa internă a bijuteriilor, descrisă de patronatele din domeniu. O piaţă în care se comercializează, lunar, o tonă din bijuterii de aur, la un preţ mediu de 100 de lei gramul. Cine este de vină pentru această situaţie? "Autorităţile care nu au întreprins nimic pentru înlăturarea acestui fenomen păgubos", spune Karl Heinz, preşedintele Organizaţiei Patronale a Bijutierilor din România (OPBR). Potrivit acestuia, ponderea pieţei negre şi gri este în continuă ascensiune, întrucât autorităţile au întreprins acţiuni de control doar la operatorii economici care lucrează legal. "Controalele sunt deosebit de severe, amenzile sunt mari şi ne confruntăm cu un exces de zel din partea autorităţilor, mai ales dacă nu primesc câteva ceva", a adăugat Karl Heinz. Şi asta, "în timp ce în instituţiile lor se perindă , oferind bijuterii din aur şi cu plata în rate", mai spune liderul de patronat. Karl Heinz susţine că avem de a face cu o piaţă neagră a bijuteriilor extrem de bine organizată, alimentată din Turcia. Astfel, "se aduce marfa direct la destinatar, care trebuie doar s-o distribuie prin toate instituţiile statului, inclusiv prin ministere, şi prin Ministerul de Finanţe, prin toate firmele un pic mai mari, sau peste tot unde se găsesc mai multe persoane influente în domeniu", descrie preşedintele OPBR. Potrivit patronatului, bugetul de stat este grevat, în primul rând, din cauza fiscalităţii excesive: accize de 15% şi TVA de 19%. În acest sens, OPBR a cerut eliminarea accizelor la bijuteriile din aur, dar s-a lovit de refuzul autorităţilor. De fapt, autorităţile iau chiar în calcul creşterea fiscalităţii în sector, în situaţia în care TVA la alimente va fi coborât la 5% (n.n. Sunt două legi adoptate de Senat care prevăd reducerea TVA de la 19% la 5% pentru alimente, concomitent cu creşterea birurilor la produsele de lux. Acestea urmează să fie votate şi în Camera Deputaţilor). "Politicienii cu responsabilitate în domeniu ne dau dreptate în intenţia noastră de a cere eliminarea accizelor la bijuteriile din aur, dar spun să nu există voinţă politică", a menţionat Karl Heinz. Întrucât prin fraudarea bugetului se împiedică şi dezvoltarea firească a sectorului, vânzările de bijterii la operatorii economici ce lucrează legal au scăzut. Concomitent cu aceasta, "ponderea pieţei negre, unde cumpărătorul este păcălit şi bugetul păgubit"v a creşte în perioada următoare, apreciză Karl Heinz. La toate acestea, "cireaşa de pe colivă" este criza economică şi financiară. Efectele ei se fac resimţite şi în acest domeniu, unde, conform patronatelor, vânzârile au fost mai slabe decât în 2007, întrucât puterea de cumpărare a scăzut, fiind alimentată şi de efectele acestei crize. "Criza internaţională ar putea să aibă efecte negative îndeosebi asupra forţei de muncă din sector, care ar afecta direct şi piaţa de bijuteri", estimează OPBR. În privinţa resurselor umane, Karl Heinz a subliniat că ne confruntăm cu o lipsă de personal calificat în sector deoarece, ultima calificare bine structurată având loc acum aproape şase decenii. O soluţie în acest sens ar fi înfiinţarea Camerelor Meşteşugăreşti, - instituţii care, conform OPBR, ar fi singurele capabile să organizeze şi să administreze calificările competitive în toată ţara. Şi aici lucrurile nu merg cum ar trebui, întrucât politicienii au tărăgnănat legiferarea actului normativ care să reglementeze înfiinţarea Camerelor Meşteşugăreşti, după cum susţine Karl Heinz. Această iniţiativă a fost susţinută şi de cea mai mare cameră meşteşugărească din Germania, din Koblenz, care a spijinit timp de şapte ani activităţi în domeniu în ţara noastră. Recent, nemţii sătuli de neseriozitatea noastră, şi-au retras sprijinul, iar România a rămas singura ţară din regiune care nu are aceste Camere şi, prin urmare, nu va beneficia de sprijinul şi experinţa german. Karl Heinz a dat expemplu, Germania, unde "Camerele Meşteşugăreşti organizează circa 60% din PIB şi contribuie cu aproximativ 75% la calificarea forţei de muncă" - acestea reprezentând un "pilon important la scara de valori a societăţii". "Se pare că politicienii noştri nu au interes în această privinţă", conchide preşedintele patronatului bijutierilor.

Sursa:
Bursa.ro
05 decembrie 2008
Autor: Cătălin Deacu

...
textul integral in atasament